9 min de citit

Efectele cannabisului: Cum influențează genetica ta experiența

O explorare aprofundată a modului în care caracteristicile genetice individuale influențează interacțiile cu diferitele linii de cannabis și profilele de canabinoid.
  • Unii utilizatori experimentează însă, după aplicarea acestui tip de marijuana, exact opusul - un sentiment neplăcut de disconfort, dizarmonie mentală și, în cel mai rău caz, un sentiment de paranoia acută și anxietate. Un studiu care abordează acest fenomen afirmă că până la 22% dintre consumatori sunt afectați de efectul negativ al canabisului.

Unii utilizatori experimentează însă, după aplicarea acestui tip de marijuana, exact opusul - un sentiment neplăcut de disconfort, dizarmonie mentală și, în cel mai rău caz, un sentiment de paranoia acută și anxietate. Ca în majoritatea experiențelor cu medicamente, prima aplicare este absolut necesară, ceea ce determină adesea caracterul plăcut sau, dimpotrivă, disconfortul la aplicările viitoare. Este deci pe deplin de înțeles că, dacă cineva ia pentru prima dată o doză excesiv de mare de THC, în compania unor persoane care nu se simt bine nici măcar când sunt treji, experiența sa nu este de două ori euforică și persoana nu se grăbește să o reutilizeze prea curând.  

"Să presupunem că vă place efectul canabisului pentru o vreme, dar ceva s-a schimbat și efectul THC pare dintr-o dată intruziv și neplăcut. Despre ce este vorba?"  

Fumatul de marijuana Marijuana

Factori care influențează efectul și acțiunea canabisului medical  

Desigur, există literalmente o serie de factori care pot influența efectul rezultat al marijuanei asupra corpului și psihicului utilizatorului. Următorii trei factori pot fi printre cei absolut importanți. (NB. - ne referim aici exclusiv la efectele soiurilor cu un conținut foarte ridicat de THC . Nu luăm în considerare factori variabili precum diferitele terpene și raporturile THC: CBD)  

Vârsta: Mulți oameni percep efectul canabisului în tinerețe ca fiind mai plăcut decât la vârsta adultă deplină  

Receptorii opioizi: Cantitatea și distribuția receptorilor opioizi din creier influențează efectul rezultat al canabisului  

Receptorii CB1 și pozițiile lor: Tipul de celule cerebrale care conțin cei mai mulți receptori CB1 poate determina dacă aceștia produc efecte euforice la consumatorii de canabis sau, dimpotrivă, provoacă aversiune  

F actorul 1: Vârsta  

Deși nu este recomandat cu insistență să perturbăm dezvoltarea creierului cu un medicament în timpul pubertății, adolescenții tind să reacționeze mult mai puțin sensibil la efectele negative ale THC decât adulții. Într-un studiu în care s-a comparat gradul efectelor adverse asupra comportamentului șoarecilor, s-a constatat că șoarecii adolescenți nu au prezentat o creștere la fel de puternică a anxietății ca șoarecii adulți. La șoarecii adulți s-a observat o reacție de stres mult mai puternică, pe care cercetătorii au măsurat-o prin monitorizarea mișcării nivelurilor hormonale.  

"Șoarecii adulți, ca urmare, au început să evite camera în care primeau întotdeauna THC. Șoarecii adolescenți, dimpotrivă, s-au întors în această cameră ca și cum nu ar fi fost expuși la gaz. "  

Un descoperire poate chiar mai importantă este însă efectul pe termen lung comparativ mai mare asupra dezvoltării creierului la șoarecii adolescenți. Comparativ cu șoarecii adulți, creierele șoarecilor adolescenți   au fost afectate de până la trei ori mai puternic. Cele mai extensive modificări genetice au avut loc în hipocamp, zona creierului , responsabilă de funcții precum memoria și starea de spirit. La șoarecii adulți nu au existat modificări notabile. Din această observație se poate concluziona că consumul de canabis în timpul pubertății poate duce la modificări permanente în dezvoltarea funcțiilor creierului.  

Factorul 2: Sistemul opioizilor din organism  

Interacțiunea dintre sistemul endocanabinoid și sistemul opioizilor din corpul dumneavoastră determină nu doar măsura în care canabinoizii acționează ca analgezice , ci și dacă percepeți subiectiv efectul marijuanei ca fiind plăcut sau dezgustător. Așa cum corpul și creierul nostru conțin diferite tipuri de receptori endocanabinoizi (CB1 și CB2), acestea conțin și diferiți receptori opioizi - receptori opioizi   μ și   receptori opioizi κ.  

Prin activarea receptorilor opioizi μ se naște un sentiment subiectiv de confort și satisfacție plăcută - acești receptori sunt, de asemenea, responsabili pentru capacitatea medicamentelor opioide de a acționa împotriva durerii. Receptorii opioizi κ au, pe de altă parte, efectul opus, iar atunci când acest tip de receptor este supraactivat, va apărea și un efect perceput ca neplăcut al opioizilor.  

Efectul THC din creier afectează direct cantitatea de substanțe opioide endogene, ceea ce modifică la rândul său reglarea stării de spirit și a proceselor asociate cu percepția emoțiilor și satisfacției. Prin observarea acestor mecanisme, cercetătorii au concluzionat că ar putea exista un efect semnificativ între raporturile receptorilor opioizi menționați mai sus, și anume: "Când sunt activați mai mulți receptori opioizi μ, atunci persoana va găsi efectul THC ca fiind plăcut. Dimpotrivă, în timpul activării unui număr mai mare de receptori opioizi κ, persoana se va simți ciudat și nu va căuta THC. "  

"Dacă eliminăm genetic receptorii opioizi κ la șoareci, aceștia se vor întoarce mai des în camerele cu THC și efectul marijuanei va părea vizibil euforic."  

Canabis Marijuana Fumat

Factorul 3: Receptorii CB1  

Într-un studiu recent, în care cercetătorii s-au concentrat pe cartografierea mecanismului care provoacă preferința sau rezistența unei persoane la canabis, receptorii CB1 au fost în centrul atenției. Receptorii de acest tip sunt cunoscuți ca o componentă cheie a sistemului celular care ne permite să simțim efectele psihologice ale THC.  

Obiectivul observației aici a fost o parte critic importantă a creierului, responsabilă pentru medierea celor mai multe efecte emoționale plăcute ale drogurilor - zona tegmentală ventrală a creierului. Da, ați ghicit corect - zona tegmentală ventrală a creierului produce cea mai mare parte a dopaminei . Cercetătorii au descoperit că răspunsul ar putea sta în poziția diferită a receptorilor CB1. La unii dintre șoarecii observați, mai mulți receptori CB1 erau prezenți în neuronii excitatori, iar la alții, în neuronii inhibitorii. Pentru a înțelege acest lucru, celulele excitatorii stimulează impulsurile nervoase, în timp ce celulele inhibitorii le suprimă.  

Efectele negative, aversive ale THC au fost observate la șoarecii care aveau mai mulți receptori CB1 în zona celulelor excitatorii. Putem concluziona, așadar, că THC are un efect mai plăcut și mai euforic atunci când acționează asupra neuronilor inhibitorii (supresori). "  

Corpul uman, THC și reacțiile imprevizibile  

Din aceste rezultate s-ar putea trage teoretic concluzia că o persoană care are mai mulți receptori CB1 în neuronii de tip excitator nu se va bucura prea mult de efectul THC și invers. Realitatea însă nu este niciodată atât de simplă. Corpul uman este un complex biologic infinit de complicat, iar factorii care pot influența efectul THC sunt inepuizabili. Efectul rezultat al canabisului medical asupra corpului și minții individuale este întotdeauna o sumă a tuturor acestor factori.  

Mai mult, corpurile umane nu sunt cioplite din piatră. Este un sistem genetic în continuă schimbare. Odată cu înaintarea în vârstă sau cu schimbările stilului de viață, efectul rezultat al anumitor substanțe care afectează conștiința și corpul se poate schimba fundamental.  

 

Sursă: leafly.com