Google și Facebook interzic reclamele cannabis, chiar și în țări legale

Semințe CannapioMarca noastră proprieVezi ›Sfat pentru articolAuto Banana OG Kush - semințe autofloritoare 5 buc Cannapio18,80 €Vezi ›Sfat pentru articolAuto Pure Haze - 3 buc semințe autofloritoare Cannapio9,00 €Vezi ›

• Mulți părinți ai copiilor autiști sunt disperați din cauza lipsei de opțiuni eficiente de tratament
• Cannabisul medical oferă adesea ultima speranță de îmbunătățire a stării copiilor lor

Autismul și Cannabisul pe Scurt

• Autismul este un grup de tulburări care afectează dezvoltarea creierului și provoacă probleme de comunicare, dificultăți în interacțiunea socială și, uneori, și tendințe de autovătămare.

• Autismul este cauzat de combinații de mutații genetice și influențe externe, cum ar fi vârsta înaintată la concepție sau complicații în timpul sarcinii.

• În tratamentul persoanelor cu autism, medicii se concentrează mai mult pe terapie, de exemplu pe învățarea abilităților sociale și pe încercarea de a modifica comportamentul, decât pe utilizarea medicației.

• Până în prezent, nu au fost efectuate studii oficiale privind tratarea autismului cu cannabis, dar totuși continuă să apară tot mai multe relatări pozitive din partea medicilor și a părinților.

• Lipsa datelor științifice oficiale îi împiedică pe medici să aprobe cannabisul ca medicament oficial pentru autism.

• Numărul mare de compuși activi din cannabis face dificilă determinarea dozei corecte pentru copii, ceea ce este motivul pentru care a apărut controverșa în cadrul comunității medicale privind utilizarea acestuia.

Autismul și Controversa Cannabisului

Administrarea de cannabis medical copiilor bolnavi este încă un subiect foarte controversat, așa că, din cauza lipsei de studii oficiale care să confirme eficacitatea acestuia pentru autism, medicii pur și simplu nu își permit să prescrie cannabis.

Principalul motiv pentru deficitul acut de studii oficiale este faptul că instituțiile de sănătate se tem să testeze cannabisul pe copii din cauza numeroșilor compuși activi pe care îi conține (cannabinoizi), care sunt văzuți ca variabile potențial incontrolabile.

În lipsa datelor empirice, însă, apare un val de dovezi anecdotice, care demonstrează că cannabisul îi face pe copiii autiști mai fericiți și mai sănătoși, ceea ce a atras atenția mai multor medici.

„Afirmațiile anecdotice nu trebuie trecute cu vederea”, spune dr. Daniel Piomelli, unul dintre cei mai importanți neurologi și cercetători din lume care studiază sistemul endocannabinoid. Membrii Universității din California-Irvine nu iau în considerare în prezent prescrierea cannabisului pentru tratamentul autismului, dar sunt conștienți de răspunsul tot mai mare. „Afirmațiile anecdotice sunt pentru noi un indicator. Ele sugerează că există ceva aici care trebuie confirmat sau exclus.”

Exact asta încearcă să facă dr. Giovanni Martinez, psiholog clinician din Puerto Rico. El a fondat, printre altele, fundația SURF4DEM, care familiarizează copiii și familiile cu autism cu proprietățile terapeutice și efectele surfingului.

Martinez cercetează în prezent posibilitățile terapeutice ale tratării copiilor autiști cu extract de CBD și raportează rezultate promițătoare. El descrie un caz specific în care un copil a vorbit pentru prima dată după ce a luat ulei de cânepă, pe care îl folosea de două ori pe zi. Mai mult, după doar trei săptămâni de trataament, un copil care până atunci era non-verbal a înregistrat progrese semnificative în abilitățile de limbaj.

Martinez a raportat, de asemenea, că: „inițial, copilul era atât de frustrat de incapacitatea sa de a comunica, încât se comporta necorespunzător și se autovătăma. Acum că se poate exprima, râde și se bucură de viață. Să vezi un copil care inițial nu putea comunica și care apoi atinge o calitate mai bună a vieții pentru el și familia sa este minunat.”

Soia lui Joey

O altă poveste de succes vine de la Mieke Hester-Perez, fondatoarea Fundației Neconvenționale pentru Autism și membră a consiliului de administrație al companiei Cannabis Science. Mieke provine dintr-o familie conservatoare ai cărei membri au rădăcini adânci în poliție, ceea ce este cel puțin neobișnuit pentru o susținătoare a cannabisului. Dar ea este și mama lui Joey, un băiat pentru care Aaron Justin de la Buds and Roses Collective, împreună cu maestrul cultivator de cannabis Kyle Kushman, a cultivat soiul lui Joey.

Hester-Perez a apelat la cannabis doar atunci când lui Joey, care suferea de autism, i-a fost diagnosticată boala Duchenne, o boală rară și agresivă degenerativă a mușchilor. Conform medicilor, mai avea doar 6 luni de trăit, în care ar fi trebuit să ia un amestec de medicamente cu o serie de efecte secundare grave. Mai mult, în acel moment lua deja aproximativ 13 pastile diferite pe zi.

În timp ce încerca să găsească metode de tratament mai puțin dăunătoare care să prelungească viața lui Joey, Hester-Perez a dat peste cannabis. Din curiozitate, a început să-i dea fiului ei alimente cu cannabis medical. La scurt timp după aceea, Joey a început să facă contact vizual, ceea ce este o problemă frecventă la copiii cu autism. Alimentele cu cannabis păreau să-i stimuleze și pofta de mâncare, iar Joey a început să se îngrașe. Acum, la 6 ani de la dignosticul fatal, Joey este un copil fericit, sociabil și în plină dezvoltare.

În ciuda rezultateelor bune, Hester-Perez s-a confruntat cu critici din partea unor profesioniști din comunitățile mediciale și științifice. Hester a reacționat astfel: „Până nu ai mers pe drumul pe care am mers eu și Joey, până nu ai văzut cum era acel copil înainte de a începe să folosească cannabisul și cât de mult a progresat de atunci, cât de mult i s-a îmbunătățit viața, nu poți judeca.”

Ce este Autismul?

Autismul, sau tulburarea din spectrul autismului (TSA), este o colecție de tulburări complexe de dezvoltare a creierului. Fiind un „spectru”, TSA afectează indivizii în grade diferite, dar în general, o persoană cu autism suferă de trei simptome principale:

• Probleme de comunicare

• Probleme în interacțiunea sociială

• Patternuri comportamentale repretitive, de obicei autodăunătoare

În timp ce unii copii cu TSA sunt considerai cu dizabilități intelectuale, alții sunt caracterizați ca fiind „cu funcționare înaltă” - ei pot excelea, de exemplu, în muzică, matematică sau artă. În plus, unee simptome se pot îmbunătăți odată cu înăinirea vârstei. Alți copii cu autism pot însă nu poată comunică și pot prezenta comportamente autodăunătoare.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor estimează că 1,5%, sau 1 din 68 de copii născuți în SUA, primește dignosticul de TSA. Numărul de copii dignosticați s-a decuplat în ultimeii 40 de ani, băieții fiind de cinc ori mai predispuși la autism decât fetele.

Ce Cauzează Autismul?

Până de curând, răspunsul era: „Nu știm.” Acum știm însă că nu există o singură cauză. Cercetările ne spun că autismul poate fi urmărit până la dezvoltarea timpurie a creierului.

Abia în ultimii ani, cercetătorii au identificat o serie de mutații și modificări genetice rare, dintre care mai multe pot joacă un rol ca catalizator pentru autism. În altee cazuri, autismul poate fi cauzat de o combinație de influențe de mediu și predispoziții genetice care afectează dezvoltarea timpurie a creierului.

Grupuri precum Organization for Autism Research finanțează cercetări care vizează detectarea autismului la o vârstă mai fragedă, deoarece cele mai evidente simptome ies la suprafață în timpul celui de-al doilea și al treilea an de viață. Un diagnostic mai timpuriu poate însemna, așadar, un tratament mai eficient.

Alți factori de risc pot include:

• Vârsta părinților la momentul concepției

• Boala mamei în timpul sarcinii

• Probleme în timpul sarcinii sau al nașterii, de exemplu o alimentare insuficientă cu oxigen a creierului copilului

Niciuna dintre aceste influențe nu cauzează autismul de una singură, dar în combinație cu o predispoziție genetică, riscul crește. Potrivit dovezilor încurajatoare, femeile pot reduce riscul ca copiii lor să dezvolte autism urmând o dietă bogată în acid folic și luând vitamine prenatale înainte și după concepție.

Metode Actuale de Tratament pentru Autism

Fiecare copil autist este unic. Ceea ce funcționează pentru un copil poate avea un efect advers asupra altuia.

Cea mai puțin controversată formă de tratament este terapia comportamentală, care include, de exemplu, antrenamentul abilităților sociale sau sesiuni ghidate de părinți, sub supravegherea unui terapeut. Studiile arată impactul pozitiv a două intervenții comportamentale aplicate în primii ani ai copilului:

• Modelul Lovaas bazat pe analiza comportamentală aplicată

• Modelul Early Start Denver

• Alte terapii cercetate și verificate care pot fi eficiente sunt:

• Terapia cu Răspuns Pivot

• Floortime

• Terapia Verbală Comportamentală

Odată cu înaintarea în vârstă, activitățile terapeutice structurate extinse, dezvoltarea abilităților sociale, dezvoltarea abilităților motorii și antrenamentul vorbirii devin mai eficiente.

În mod surprinzător, foarte puține medicamente sunt aprobate pentru autism. De fapt, există doar două medicamente aprobate pentru iritabilitatea asociată cu autismul, dar încă nu a fost aprobat niciun medicament care să trateze cele 3 caracteristici principale ale autismului - probleme de comunicare, probleme de interacțiune socială și tipare comportamentale repetitive.

Cele 2 medicamente aprobate sunt:

• Risperdal
• Abilify

Deși aceste două medicamente pot aduce alinare prin reducerea iritabilității, a comportamentului autodăunător și a acceselor de agresivitate, ele aduc și efecte secundare grave, cum ar fi diabetul, creșterea severă în greutate, ginecomastia (creșterea sânilor la bărbați), afecțiuni musculo-scheletice și probleme cardiace.

Alte medicamente disponibile sunt doar experimentale, cu riscuri necunoscute, sau medicamente destinate afecțiunilor similare autismului, cum ar fi ADHD (tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate), tulburările de somn și depresia.

De exemplu:

• ISRS (antidepresive)

• Stimulente precum Ritalin sau Adderal

• Naltrexon, un medicament pentru dependența de alcool sau opiacee, care reduce comportamentul repetitiv autodăunător.

Este important de menționat că niciunul dintre aceste medicamente nu a fost testat clinic pentru riscuri sau efecte pozitive la copiii cu autism. Mai mult, determinarea medicației potrivite și a dozei corecte este cel puțin problematică.

Poate Cannabisul să Trateze Autismul?

Tot mai mulți părinți ai copiilor autiști, frustrați de lipsa opțiunilor de tratament, apelează la cannabis. Mulți dintre ei au auzit relatări despre eficacitatea tratamentului cu cannabis, în timp ce alții au citit despre rezultate promițătoare la copiii cu epilepsie. Studiile clinice care să susțină aceste afirmații nu există însă încă.

Dar asta nu înseamnă că nu există cercetări promițătoare:

• Un studiu din 2013 realizat de dr. Dario Siniscalco a descoperit că anumite funcții ale cannabisului, mai precis acțiunea sa asupra receptorilor CB2, ar putea fi utile și în tratamentul autismului.

• Un studiu publicat de dr. Csaba Foldy la cea de-a Doua Universitate din Napoli, în colaborare cu Școala de Medicină a Universității Stanford în 2013, a descoperit că modificările în semnalizarea endocannabinoidă pot contribui la dezvoltarea autismului.

• Potrivit Autism Research Institute, cannabisul medical ameliorează anxietatea, tulburarea de panică, furia, distrugerea proprietății și autovătămarea.

• Dr. Daniele Piomelli și dr. Olivier Manzoni au descoperit că anumiți compuși din cannabis pot îmbunătăți comportamentul problemă la copiii care suferă de autism sau sindromul X fragil.

Mai mult, echipa științifică condusă de dr. Piomelli a descoperit că cannabinoidii nu sunt importanți doar pentru reglarea comportamentului social normal, ci pot fi implicați și în comportamentul disfuncțional asociat cu anumite forme de autism. Piomelli descrie procesul astfel:

„Endocannabinoizii oferă speranță în normalizarea comportamentului social la copiii cu autism, prin consolidarea activității sociale și perturbarea comportamentului lor distructiv.”

Merită Tratamentul cu Cannabis Riscurile?

Deoarece oamenii de știință se lasă ghidați de dovezi, sunt puțini cei dispuși să recomande cannabisul pentru tratamentul autismului. Comparativ cu tratamentul epilepsiei, care este menționat în documente încă din 1843, pentru majoritatea medicilor pur și simplu nu există suficiente dovezi care să le permită să prescrie cannabisul cu conștiința împăcată ca medicament.

Piomelli avertizează că dozajul poate fi problematic și că majoritatea părinților s-ar putea să nu fie bine echipați cu cunoștințele necesare pentru a evalua și monitoriza doza corectă. A face acest lucru fără îndrumarea unui profesionist calificat poate avea consecințe grave.

„Farmacologia înseamnă totul despre dozaj. Dozele mici pot fi benefice, în timp ce dozele mari pot cauza daune. Un lucru pe care oamenii trebuie să-l înțeleagă este că, chiar dacă sistemul endocannabinoid are un rol protector, asta nu înseamnă că activarea acestui sistem nu poate fi periculoasă. Există încă riscul ca sistemul endocannabinoid să se întoarcă împotriva ta. Chiar dacă intenția este de a îmbunătăți comportamentul social, de exemplu, se poate întâmpla exact opusul.”

„Faptul că este o plantă complică și mai mult lucrurile. Majoritatea medicamentelor farmacologice conțin un singur compus activ, dar cannabisul conține sute. Acest lucru poate fi, pe de o parte, bun, iar pe de altă parte, rău. Mulți atribuie eficacitatea cannabisului așa-numitului efect de anturaj, adică sinergia dintre compuși. Deși sinergia poate fi destul de benefică, determinarea procesului specific și a compusului care ne ajută într-un anumit caz rămâne încă foarte problematică.”

Ca majoritatea medicilor, Piomelli nu recomandă cannabisul pentru tratamentul autismului, deoarece nu există suficiente dovezi solide. Spre deosebire de epilepsie, cercetările privind autismul se afă într-un stadiu foarte timpuriu. Piomelli recunoaște însă că în unee cazuri, utilizarea cannabisului este de înțeles.

„Cu siguranță nu aș judeca decizia părinților care sunt disperați și sunt dispuși să încerce. Spun doar: fiți foarte, foarte atenți.”

Alți profesioniști recunosc în privat că, pentru părinții care au epuizat deja toate opțiunile, riscurile potențiale ale tratamentului cu cannabis sunt acceptabile. Potrivit lui Bernard Rimland, fondatorul Autism Society for Autism și fostul director al Autism Research Institute, riscurile cannabisului medical sunt foarte ușoare comparativ cu, de exemplu, Risperdal sau medicamentele psicotrope, pe care dr. Rimland le consideră cel mai puțin utile și, în același timp, cele mai periculoase.

„Relatările părinților și pacienților sugerează că cannabisul medical funcționează de obicei acolo unde toate celelalte medicamente și terapiile au eșuate.”

Și ce credeți dumneavoastră, dragii noștri cititori? Care este părerea dumneavoastră despre tratamentul autismului cu cannabis? Împărtășițivă punctele de vedere sau experiențele cu noi în comenatarii!

Surse: wikiped ia.org lefly.com miekosblog.com/ cannabisscience.com hightimes.com

Imagini: ladybud.com offline cleveland.com media-1.lifehack